Ingerăm microplastice din pește și apă

Cuprins:

Ingerăm microplastice din pește și apă
Ingerăm microplastice din pește și apă
Anonim

Primul studiu de acest fel investighează ce niveluri de microplastice de mediu (MP) din celulele umane pot duce la deteriorare, moarte sau reacții alergice. Accentul pus pe poluarea cu PM a dezvăluit că deteriorarea celulelor poate apărea atunci când oamenii consumă cantități mari din aceste substanțe periculoase, relatează medicalnewstoday.com.

Studiul sugerează că încercările viitoare de reducere a MP în mediu pot fi necesare pentru siguranța umană. Noul studiu, publicat în Journal of Hazardous Materials, a fost realizat de cercetători de la Universitatea Hull și Evangelos Danopoulos, autor principal și doctorand la Hull Medical School, York. Ambele instituții sunt situate în York, Regatul Unit.

Danopoulos spune: „Cercetarea noastră a arătat că ingerăm microplastice la niveluri compatibile cu deteriorarea celulară, care în multe cazuri este evenimentul inițial pentru efecte periculoase asupra sănătății.”

Omul de știință rezumă, de asemenea, rezultatele a trei studii anterioare pe care le-a efectuat împreună cu grupul de cercetare privind sănătatea umană și poluanții emergenti din mediu de la Universitatea Hull.

Ascuns la vedere

MP sunt particule de plastic mai mici de 5 milimetri (mm). Ele se pot forma ca urmare a degradării mecanice și de mediu a materialelor plastice și a condensului atunci când materialele plastice sunt încălzite sau arse în atmosferă. Cercetătorii au găsit MP peste tot: în oceanul adânc, zăpadă arctică și gheață antarctică. Fructele de mare, sarea de masă și apa potabilă conțin cantități mari de MP și sunt în centrul acestor studii, deoarece se referă la oameni.

Efect asupra celulelor

Studiul sa concentrat pe cinci efecte variabile ale poluării cu MP asupra celulelor umane, inclusiv: supraviețuirea sau moartea celulelor, efectul asupra imunității celulare, capacitatea de a pătrunde în peretele celular, gradul de deteriorare a celulelor, capacitatea de a modifica structura genetică a celule.

Analiza a arătat că primele patru efecte influențează sănătatea celulelor. Datele au arătat, de asemenea, că supraviețuirea celulelor depinde de forma MP, cele cu formă neregulată fiind cele mai dăunătoare și pot provoca moartea celulelor.

Cele mai frecvente surse

Cele mai frecvente surse de MP la oameni sunt:

• Fructe de mare

Microplasticele poluează toate aspectele mediului acvatic, inclusiv fructele de mare. Oamenii le consumă în moduri diferite - întregi, cum ar fi stridiile sau bucăți

• Sare de masă

Îngrijorarea crește cu privire la potențialele efecte asupra sănătății ale sării de masă. Diferite tipuri de sare pot contribui la toxicitatea celulelor umane, în funcție de expunerea acestora. Au fost studiate: sare de mare, sare de lac, sare gemă și din fântâni. Gradul de contaminare a acestora a variat foarte mult, dar analiza expunerii umane a confirmat că sarea era purtătoare de MP

• Apă

Câteva studii au confirmat că atât apa de la robinet, cât și apa potabilă îmbuteliată sunt surse de introducere a MP în corpul uman. Studiile au arătat că efectele toxice ale MP în apa potabilă depind de cantitatea de apă potabilă consumată. Poluarea există în toate mediile acvatice și este posibil ca nivelurile să crească pe măsură ce producția, utilizarea și deșeurile de plastic cresc

Toate studiile au raportat un anumit nivel de contaminare cu MP. Probele care au fost testate pozitiv pentru contaminare au variat între 24 și 100% pentru apa de la robinet (TW) și 92 până la 100% pentru apa îmbuteliată (BW). La compararea rezultatelor între diferite tipuri de apă, în special între cele două studii care s-au concentrat pe MP cu dimensiuni de cel puțin 1 μm (micromilimetru), conținutul de particule dăunătoare a fost mai mare în BV (sticle de plastic și sticlă) decât în FAQ

De aceea, datele actuale indică faptul că există niveluri mai mari de contaminare cu MP în BV comparativ cu BW, atât în ceea ce privește frecvența, cât și cantitatea de constituenți periculoși.

Metodologia utilizată în studii a fost diferită atât în ceea ce privește eșantionarea, cât și analiza. Standardizarea protocoalelor experimentale este cheia pentru creșterea încrederii în calitatea studiilor și a siguranței dovezilor.

Recomandat: